Text Size

Bienala Umorului ,,Constantin Tănase” Ediția a XXIV-a, 2 – 9 octombrie 2016

1. Gala teatrelor de comedie

Organizată de Centrul Culturii Tradiționale, gala teatrelor de comedie s-a desfășurat la Casa de Cultură “Constantin Tănase” din Vaslui, cu 21 de spectacole (sala mare și sala studio ,,Valentin Silvestru), din 17 instituții teatrale din țară, însumând 2970 minute de teatru, la care au participat peste 6000 spectatori în cele opt zile ale Festivalului, la care se adaugă cei 62 de voluntari, elevi din liceele din Vaslui, care au întreținut atmosfera necesară unui asemenea eveniment, prin implicarea în activități de promovare.

Prima zi

Cu un „Vânt de primăvară prin piersici”, actorii teatrului Masca au deschis festivalul umorului în Centrul Civic din Vaslui, începând cu orele 13.00. Spre seară, la orele 17.00, Trupa Funny Art împreună cu voluntarii liceeni au fost actanții unei parade a costumelor de teatru, moment urmat de revenirea Teatrului Masca cu un spectacol de statui vivante, la orele 18.30, continuat de „Zidul”, în regia lui Mihai Mălaimare, la orele 20.00.

,,Statuia vivantă este pentru un actor adevărat un instrument șamanic, un fel de avion din altă lume, cu care poate zbura oriunde și oricând, pe urmele drumului mătăsii, în straniile cotloane ale mahalalei bucureștene și splendoarea propriei vieți” (Mihai Mălaimare).

Între timp, începând cu orele 19.00, în sala mare a Casei de Cultură, actorii teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad au propus o reevaluare scenică a piesei „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, în regia lui Geo Balint. A urmat, la orele 21.00, recitalul lui Horațiu Mălăele, „Sunt un orb”.

„Între două avioane, două zboruri spre alte zări de așteptare, Horațiu Mălăele a venit și la Vaslui cu jumbo jet umoristic și a găsit ceea ce alții nu au știut să găsească, fiind orbi, adică aerodromul din Vaslui și a venit tot într-o suflare în sala cea mare de spectacol a Festivalului nostru pentru a face o mărturisire artisitică de credință: Sunt un orb!

Ca de obicei, artistul a știut să vrăjească sala, să-i ia oameni și să-i vâre în sufletul său, pentru că acolo trebuie să stea un spectator: în sufletul actorului, așa cum și acesta trebuie să locuiască în colivia cu iluzii, în acvariul din colivie. Spectacolul său care este un amestec de modalități de exprimare nu face altceva decât să stârnească amintiri din viitor” (Cornel Udrea).

Ziua a II-a

În fiecare seară, începând cu orele 19.00, pe scena casei de cultură s-au jucat spectacole ale teatrelor din țară și de peste Prut. Uneori, atunci când durata pieselor de teatru era mai scurtă, au avut loc două reprezentații. De asemenea, la orele 17.30 și 20.30, după caz, sala studio a fost locul unde s-au desfășurat spectacolele de teatru independent, prima reprezentație având loc luni seara, cu POINT: „Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams, în regia Alexandrei Penciuc.

În a doua zi de festival, spectatorii au avut ocazia să se bucure de spectacolele de pantomimă ale Companiei Passe Partout Dan Puric: „România – Închis pentru inventar”, în regia lui Dragoș Huluba, și cunoscutul recital al lui Dan Puric: „Vis”, ca ipostaze mute ale Thaliei.

„Discipoli ai maestrului Puric propun pantomimă politică, pe un fond muzical aproape pleonastic, efort artistic care înseamnă ceva pentru generația care a trăit perioada dinainte de 89, iar pentru cei tineri un exercițiu scenic oarecare, fără o reverberație sentimentală retroactivă, sau măcar cu efect interogativ. Tot ceea ce ne propun acești actori, într-un carusel ce trece garnițe și convenții rămâne să fie consemnat într-o istorie anume, fie chiar și în paginile unui spectacol care dorește să forțeze mâna zâmbetului și să explice acestuia că putem privi trecutul și cu un asemenea zâmbet, chiar dacă este amar și plin de înțelesuri. Spectactatorii unei anume generații au reacționat cu promptitudine, sancționând încă o dată enorma boală socială, malignă, care s-a numit comunims (Cornel Udrea).

„Dan Puric te obligă la un exercițiu de imaginație, într-un reviriment care îmbină uimirea cu lucrul știut, dar niciodată luat la întrebări, propunerile sale ne obligă la călătorii la fel de inedite, unde doar sunetul însoțitor augmentează aceste oferte de pantomimă etică și povești pentru toate vârstele. Omul acesta, actor, filosof și iubitor de neam, se implică în tot ceea ce înseamnă act cultural, educație prin exemplu și de aceea prezența sa în Festival a fost mai mult decât benefică. Un spectacol cu Dan Puric nu poate fi povestit, trebuie văzut. A venit aici la Vaslui, nu ca Columb descoperitor de Americi inexistente, ci într-o frățietate culturală care a știut să-i aprecieze prestația actoricească, să-i înțeleagă efortul și dăruirea cinstit, plin de respect față de sine și față de spectatori. Asemenea oameni care gândesc pentru oameni și-i cer voie lui Dumnezeu ca să poată până peste noapte, fac parte, deja, din istoria mare, vie și importantă a acestui Festival european de umor” (Cornel Udrea)”.

Ziua a III-a

Începutul celei de-a treia seri, în sala mare, a aparținut spectacolului de improvizație SC IMPRO SRL (cu participarea actorului vasluian Vlad Gălățianu), care a reușit să antreneze sala, în cele din urmă strângând aplauze. A urmat spectacolul Teatrului Național Satiricus din Chișinău, „Angajare de clovn”, de Matei Vișniec, în regia lui Sandu Grecu.

„Teatrul Național Satiricus din Chișinău ne-a propus un Vișniec fastuos, cu o logică luxuriantă, în totală antinomie cu cașexia scenografică primară, pe care se desfășoară conflictul propriu-zis, condruntarea omului cu identitatea dizolvată, multiplicată. Simbolul clovnului în teatru este unul vechi, multiplu și a reprezentat întotdeauna o seducție filosofică, cu pigmentul de culoare necesar în vuietul arenei și în plânsul singurătății. Actorii s-au achitat superb de misiunile dificile, personalizate, iar trupa a știut să anime ideea, și sala. Mulțumim celor din Chișinău pentru acest spectacol cu greutate, într-un profesionalism desăvârșit, care le-a adus recunoașterea spectatorilor prin aplauzele prelungite, acestea putând fi și semn de identificare cu ceea ce ne-a propus Vișniec” (Cornel Udrea).

Ziua a IV-a

Cea de-a patra seară a fost închinată lumii personajelor lui Creangă: „O ladă”, de Gențiana Ionescu, în regia lui Alexandru Dabija, cu actorii Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ. În jurul unei laițe, cu mortul pe ea, se țese atmosfera care amintește de priveghiul străvechi, cu vorbele din lumea satului, cu povestea moralizatoare a fetelor babei și a moșului...

„Regizorul Alexandru Dabija s-a lăsat sedus de fabulosul epic din spatele povestirilor lui Ion Creangă și a imaginat, împreună cu actorii Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, o formă de muzical hibrid și bocet antic, asupra căruia actorii s-au aplecat cu plăcere vădită, transmisă și spectatorilor. Personajele propuse de Dabija se disting, trăiesc și respiră separat devenind personalități colorate, de mare valoare scenică.

Actorii care au însuflețit imaginația zâmbitoare a lui Alexandru Dabija au găsit în „lada” fermecată acele resurse de voie bună, care s-a transmis și spectatorilor, celor prezenți în sală obligați cu blândețe să se întoarcă într-o copilărie aproximativă, cea a satului, a locului unde întâmplările ireale sunt realități cotidiene. Să nu uităm muzica Adei Milea, cea care a știut să dea o notă de burlesc, de funambulesc, total pliată pe această povestire năstrușnică, moralizatoare. Ca de obicei, sala a reacționat și a fost de acord” (Cornel Udrea).

Ziua a V-a

Ca de obicei, în sala studio, la orele 17.30 a început un „Spectacol de Varietăţi”, în regia lui lui Ionuț Anghel (cu participarea actorului vasluian Marian Olteanu), care a propus „o reeditare a formulelor de agrement, divertisment și momente comice, dintr-un album de familie al anilor 60-70, ceea ce pentru tânăra generație poate să însemne ceva inedit, iar pentru cei mai în vârstă un oftat luminos și nostalgic-zâmbitor” (Cornel Udrea).

            În sala mare, primul spectacol al serii a fost al celor „Trei gemeni veneţieni”, de Antonio Mattiuzzi Collalto, în regia Nonei Ciobanu, de la Teatrul Mic din București, în care „Cristian Iacob s-a aflat într-o triplă ipostază, gândită de regizorul Nona Ciobanu, într-o commedia dell’arte, în costumele Doinei Levintza, reușind împreună cu ceilalți actori, bine conectați la comicul de situație să ofere un spectacol spumos, provocator de râs și aplauze la scenă deschisă. Iulian Bălțătescu a gândit un decor foarte funcțional care a ajutat mult și cu folos pentru întreținerea confuziei agreabile, a situațiilor, sugerând undeva într-un fundal filozofic zâmbăreț labirintul existențial ce ne poate domina și influența existența” (Cornel Udrea).

Recitalul lui Florin Piersic, care a încheiat seara, a mers „Pur și simplu” la sufletul publicului, stârnind multe aplauze și emoții.

„Sunt «legat» de Moldova încă de la-nceputul vieții mele de actor! Repartizat la Bacău pentru stagiul de provincie (cum era atunci), am fost împreună cu promoția mea cei care am deschis Teatrul din Piatra Neamț.

Apoi, sute de turnee în orașele Moldovei, cu Teatrul Național Bucureștean – cu piese minunate – parteneri în Teatru, în filme și-n Televiziune cu mari oameni ai scenei, cum erau Valentin Silvestru, Octavian Cotescu, maestrul Ciubotărașu...

Aici, la Vaslui, nu pot uita, și nici nu vreau, „dulceața publicului fără egal care parcă-i «născut» să asculte, să privească și să aplaude cu suflet pe noi cei care ne dăruim lor. Am emoții fiind iar aici! Și când? Acum când am de patru ori, douăzeci de ... speranțe! Vă cuprind cu brațele mele lungi ca drumul de la București la Vaslui” (Florin Piersic).

Ziua a VI-a

Compania Liviu Rebreanu a Teatrul Național Târgu Mureş a deschis seara celei de-a șase zile, în sala mare, cu o piesă din repertoriul clasic, „Şcoala nevestelor”, de Molière, în regia lui Cristian Juncu. Cu prilejul venirii sale la Festival, actorul Nicu Mihoc mărturisește că orașul Vaslui nu mai este un capăt de lume: „Revenirea la Vaslui înseamnp multe, nu este doar un Festival de teatru ci o gală a umorului scenic, cum rar mi-a fost dat să văd, cu un public excepțional, aoleu!, ce de tineri am văzut la spectacolul cu Piersic, o sală plină, cu oameni care i-au supărat pe pompierii de serviciu fiindcă stăteau în picioare, fiindcă altfel nu puteau să vadă teatru.

În așa condiții îți vine să joci comedie, să joci adică, când este atâta lume și care simte acest teatru, fiindcă are cultura lui și exercițiul de spectator. În piesa aceasta, Școala Nevestelor, ne-am întâlnit cu Cristian Juncu, omul care știe, se pricepe la comedie, o oferă cu multă știință spectatorilor, spre binele sufletesc al acestora. Orașul Vaslui nu mai este un capăt de lume, m-am plimbat și l-am văzut curat, cu oamenii foarte binevoitori și cred că lucrurile evoluează spre bine, chiar dacă ritmul nu este cel ce ne-ar conveni. Mă bucur că sunt aici, este o nouă experiență și o trec în palmares cu dragoste și respect”.

În sala studio, la orele 20.30, Teatrul ART Emotion din Oradea a prezentat spectacolul „Sărumânadecâtmăplimbam”, de Mihaela Mihai. Actorul Sebastian Lupu, directorul teatrului, a fost de altfel prezent la Vaslui pe toată durata Festivalului, într-o ipostază a lui Constantin Tănase: Tănase-Tănăsel, în deschiderea spectacolelor din sala mare, în fiecare seară, mărturisind această exeperiență: „Trebuie să mărturisesc că am o enormă emoție de fiecare dată când urc pe scenă și văd 600 de perechi de ochi care mă privesc și așteaptă cu nerăbdare să vadă ce are Tănase să le spună. Încă după primele secunde emoția dispare și este înlocuită de o bucurie excpețională și de un sentiment de o forță nemaintâlnită până acum”.

Ziua a VII-a

Programul Festivalului anunța pentru seara zilei de sâmbătă, 8 octombrie, începând cu orele 19.00, reprezentația grupului de umor „Distractis” (o parte dintre membrii vechiului grup „Divertis”), „Râde și nu cerceta” (cu participarea actorilor: Ioan Gyuri Pascu, Doru Antonesi, Valentin Gora, Cristian Grețcu, Doru Pârcălabu, Silviu Petcu, Florin Constantin), însă Ioan Gyuri Pascu trecuse între timp spre veșnicie... Spre neuitare, scriitorul Cornel Udrea, președintele Festivalului, consemnează:

„În disprețul ei, deja verificat, moartea n-a avut altceva mai bun de făcut decât să-și înceapă secerișul de toamnă: astfel s-au fus, fără întoarcere, Ioan Gyuri-Pascu, Sebastian Papaiani, și nu îndrăznim să ne uităm într-acolo, să n-o supărăm cumva. Grupul Distractis ar fi trebuit să fie la Vaslui, în recital, în Festival, spre bucuria celor care iubesc umorul subțire și zâmbetul așișjdere. Dar nu s-a mai putut. În 21 septembrie, cu patru zile înainte de dispariția lui Gyuri, acesta împreună cu Cristian Grețcu și Silviu Petcu au trimis organizatorilor o avanpremieră din spectacol.

Gyuri: Da pen’ ce să-ngrop securea / Că doar nu tai eu pădurea / Cât ai zice peștii recii / Vin și-o taie austriecii / Da’ pen’ ce?

Cristian: Pen’ ce domnu’ injiner / Să facă mobilier / Să-și facă bucătăria / Cu lemn made in Romania / Da’ pen’ ce?

Silviu: Da’ pen’ ce? Da’ pen’ ce? Da’ pen’ ce? / Să-și umple buzunarele / Să le umple la partid / Eu așa zic și conchid / Da’ pen’ ce?

Gyuri: Da’ pen’ ce? Da’ pen’ ce? Da’ pen’ ce? / Că-i „Distractis”, asta e / Și venim la Tă-na-se / În 8 octombrie!

Prin urmare, spectacolul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, „Panică la Grand Hotel”, de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi, a început cu o oră mai devreme. Între timp, la orele 20.30, în sala studio, a avut loc reprezentația lui Octavian Strunilă: „Cum se face”.

După multe ediții, în cadrul Festivalului a participat și un teatru din afara spațiului locuit de români. În seara zilei de 8 octombrie, începând cu orele 19.00, pe scena Teatrului Victor Ion Popa” din Bârlad, a avut loc reprezentația actorilor ucraineni ai Teatrului muzical-dramatic Nikoli Kulișa” din Herson, cu comedia muzicală Jocul de rol sau Ardem gunoiul”, de T. Ivașcenko. În același timp, după încheierea concursului de interpretare, la Casa de Cultură din Negrești a evoluat grupul de umor „Vouă”, cu „Rețeta de râs”.

Ziua a VIII-a

Ultima seară a Festivalului a început la orele 18.00, cu gala laureaților concursurilor de interpretare. La această ediție, concursul s-a desfășurat pe două secțiuni: profesioniști, la Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad (5-6 octombrie) și amatori, la Casa de Cultură din Negrești (8 octombrie). Din juriile celor două secțiuni au făcut parte: Călin Ciobotari, Radu Ghilaș, Eliza Judeu, Mihai Mardare, Marcel Anghel, Aurelian Bălăiță și Volin Costin.

La secțiunea profesioniști, premiul pentru cel mai bun spectacol a fost câștigat de grupul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pentru piesa Trei farse cu Pantalone. Pentru Cea mai bună interpretare feminină s-a remarcat Celina Nițu de la Teatrul Coquette din București, pe când la Cea mai bună interpretare masculină a ieșit în evidență actorul Cistian Iorga de la Teatrul Național din Târgu Mureș. Premiul special a fost acordat Irenei Boclincă din Iași.

La tradiționala secțiune a concursului de interpretare pentru amatori, trofeul festivalului a plecat la Făgăraș, cu grupul Experiment 77 UFO, pentru spectacolul Dieta de umor. Pe secțiuni, la individual, s-a remarcat prin originalitate și talent Constantin Tiron din Câmpulung Moldovenesc, câștigător a numeroase premii la concursuri umoristice, participant nelipsit de la Festivalul nostru; a obținut Premiul I, pentru monologul Turmentat printre cuvinte, creație proprie inspirată din opera lui Caragiale. La grupuri, Premiul I a fost câștigat de Trupa Dell’Arte a Școlii Populare de Arte din Târgu Mureș, pentru piesa Five OClock, de I.L.Caragiale. Au mai fost acordate premiile II (Trupa Lego – Drăgușeni, Isabela Chitoșca – Piatra Neamț), III (duetul Mădălin Achihaei și Ștefana Spânache – Târzii, Teona Răchieru – Piatra Neamț), două premii speciale și două mențiuni. În consecință, în numele tuturor laureaților, în deschiderea spectacolului din ultima seară a Festivalului, Constantin Tiron a susținut reprezentația sa, monologul Turmentat prin cuvinte, cu un pronunțat iz satiric la adresa societății și a clasei politice, stârnind numeroase aplauze. În continuare, de parcă nici nu s-ar fi putut mai bine, a evoluat trupa Teatrului „Bulandra” din București, cu o nouă transpunere în scenă, în decor contemporan, a cunoscutei piese a lui I.L. Caragiale, „O scrisoare pierdută”, în regia lui Doru Ana, cel care „a identificat, în capodopera caragialiană, mecanismul – același la 1880 și astăzi – unui mod de gândire, tiparele comportamentale ale unei nații (ca să fim mai clemenți, să spunem: ale politicienilor unei nații), modelele unor tipuri umane ce nu s-au schimbat și – vai! – nu dau semne că se vor schimba vreodată” (Alice Georgescu).

O notă aparte merită atelierul de teatru inițiat de Lucian Onciu sub egida Centrului Culturii Tradiționale, care a continuat colaborarea cu regizorul Sorin Poamă, în cadrul proiectului de scriete creativă și actorie „Scrie despre Tine”, cu participarea a 21 de elevi din liceele vasluiene. A rezultat spectacolul „Cum trebuie să fie o domnișoară?!”, cu două reprezentații la Vaslui, în sala studio, în zilele de 4 și 5 octombrie, și la Bârlad, în sala studio, în seara zilei de 7 octombrie.

Echipa „Scrie despre Tine: Băcanu Alexandru Gabriel, Ciobotariu Gheorghe Rafael, Ciobotariu Abigail Iolanda, Costan Maria Alexandra, Curtianu Mircea Ionuț, Dănciug Andreea Mihaela, David Olivia Alexandra, Ehor Maria Alexandra, Florea Andreea, Hatmanu Ingrid Ștefania, Lapa Ancuța Elena, Lefter Raul Alexandru, Macovei Lucian Mihai, Manea Cristian Andrei, Mâzgă Isabela Andreea, Nechita Raluca Andreea, Nechita Teodora, Nedelcu Teodora, Pavăl Delia Alexandra, Stratulat Vlăduț Petru, Tiron Andrei Eusebiu.

O scrisoare deschisă (din care redăm un fragment), a scriitorului Cornel Udrea adresată actorului Sorin Poamă, reflectă reușita unui asemenea gen de teatru independent: „Am fost bucuros, cu o revelație la purtător, atunci când v-am auzit în avanpremiera ideii scenice Cum trebuie să fie o domnișoară, pledând cu frumoasă vehemență pentru dreptul tinerilor de a se exprima și prin teatru, cu stăpânirea și înțelegerea unor reguli scenice, lecții și demonstrații ce le pot fi de folos, nu numai într-o posibilă, dar improbabilă carieră actoricească, dar mai ales în viață, în fiecare zi a vieții când trebuie să rezolve situații conflictuale, să aibă atitudine, inspirație și un cuvânt de spus, mai ales față de cei care îndrăznesc să-i privească pe tineri cu condescendență și clătinări din care care dovedesc suficiență, totală inapetență la ceea ce înseamnă tânărul, problemele sale, oniricul său spumos și nevoia de dialog. Ați avut în sala studio „Valentin Silvestru” un public tânăr și nerăbdător, gata să comunice cu sinele interogativ. Știți meserie, aveți un entuziasm bine-temperat, și v-ați asumat o întreprindere extrem de dificilă, cu evitarea didacticismului păgubos, experimentul ce îl propuneți început în luna iunie, iată a început să dea roade, ba chiar mai mult, să înflorească frumos și cu folos”.

2. Salonul internațional de caricatură

Organizat, ca de obicei, de Muzeul Județean Ștefan cel Mare” din Vaslui, salonul de caricature, cu tema Tehnocrația salvează România”, a fost vernisat în sala Arta”, în prima zi a Festivalului, începând cu orele 14.30. Au expus hors-concours graficienii Costel Pătrăşcan şi Leonte Năstase, membri ai juriului, alături de Constantin Ciosu, câştigătorul marelui premiu al ediţiei trecute, şi Ion Barbu, din Petrila, care a primit premiul de onoare pentru întreaga creaţie artistică.

Clasamentul salonului de caricatură de la această ediție a Festivalului a fost următorul: Marele premiu, pentru originalitate și măiestrie artistică, a fost acordat gălățeanului Valentin Chibrit; Premiul I a fost câștigat de Mihai Ignat, din Ploiești, Premiul al II-lea, a fost acordat ex aequo prahoveanului Marian Avramescu, iar Premiul al III-lea lui Cristinel Vecerdea (CRIV), din Lugoj. Au fost acordate și trei mențiuni: Andy Ceaușu, din Tel Aviv (Israel), Alex Dimitrov, din Chișinău, și Liviu Pencea, din Giurgiu, precum și un un premiu pentru debut, Biancăi Ioana Croitoru, din Babadag.

Au fost vernisate și câteva expoziții personale de grafică satirică: Florian Doru Crihană, în foaierul Primăriei Municipiului Vaslui (2 octombrie), Costel Pătrășcanu, în foaierul Bibliotecii Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” (3 octombrie), Leonte Năstase, Cristi Vecerdea – CRIV și Ovidiu Ambrozie Bortă – BOA, în foaierul Casei de Cultură „C. Tănase” (4 octombrie); cei trei artiști au executat pentru publicul vasluian, zilnic, caricaturi şi portrete şarjă.

3. Salonul de literatură satirico-umoristică

Organizat de Biblioteca Județeană Nicolae Milescu Spătarul”, salonul de literatură satirico-umoristică a fost organizat pe două secțiuni. A. Pentru Carte au fost înscrise 63 de lucrări, juriul acordând șapte diplome de excelență: Dan-Viorel Norea, Mihai Sălcuțan, Petru Brumă, Constantin Tudorache, Eugen Albu, Mihai Haivas și Gheorghe Bălăceanu, precum și trei mențiuni; de asemenea, trei premii speciale: Valentin Silvestru lui Vasile Larco, Bogdan Ulmu” lui Dan Căpruciu, „Costache Olăreanu lui Eugen Deutsch. B. La Manuscris, dintre cei 58 de participanți juriul a declarat câștigători pe următorii: Premiul I – Ion Moraru, premiul al II-lea – Vasile Vajoga, Premiul al III-lea – Gheorghe Bâlici și Maria Chirtoacă, acordând și 10 mențiuni. Premierea laureaților s-a desfășurat în sala „Ștefan cel Mare” a Consiliului Județean, în ziua de 7 octombrie, începând orele 16.00. În ziua următoare, laureații concursului s-au deplasat pentru întâlniri cu publicul din Bârlad și Huși.

Un eveniment aferent literaturii a fost marcat de conferința criticului literar Alex Ștefănescu, „Cine mai are nevoie azi de literatură?”, urmată de o lansare de carte a conferențiarului, „Jurnalul secret”, cu o grafică de Costel Pătrășcan, la Centrul de Afaceri din Vaslui (joi, 6 octombrie).

            În încheiere, menționăm aprecierea scriitorului George Corbu, aflat într-unul dintre cele două jurii (carte și manuscris), alături de Cornel Udrea, Teodor Pracsiu, George Stoian, Gruia Novac și Constantin Tudorache:

„Vasluiul nemurit de Alecsandri este patria unui gigant al umorului românesc desemnat de posteritate patron spiritual al unui festival bienal (sau bienală) care a mai primit de-a lungul celor XXIII de ediții calificative dintre cele mai onorante.

... Festivalul induce participanților o stare specială de spirit menită a consolida statutul și prestigiul umoristului în societate, scoțând în evidență diversitatea de valențe ale literaturii satirico-umoristice. El este un maraton al râsului superior, inteligent. Acest festival scoate umorul dintr-o criză în care mulți ar vrea să-l vadă, dacănu să-l scufunde (a se vedea unele emisiuni de televiziune!)

Concluzionând:

Aici, pe mioritic plai,

Monarhul ultim fu Mihai

Tănase însă a fondat

Cu hazul lui, un nou regat!

            La edițiile trecute, presa vasluiană acorda un un spațiu special pentru suplimentul festivalului: Nasul. Cum însă acest lucru nu se mai întâmplă, din inițiativa scriitorului Cornel Udrea și cu sprijinul directorului Bibliotecii Județene Vaslui, Voicu-Gelu Bichineț, a apărut broșura ediției a XXIV-a a Festivalului Umorului Constantin Tănase: Ciocoii vechi. Și noi. Supliment pentru citire, în 52 pagini, din care am reprodus mărturiile citate în acest material.