DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ LA EDIŢIA A XXIII-A

Împlinind 32 de ani, Festivalul „Datini şi obiceiuri de iarnă” a întrunit la această ediţie, desfăşurată în data de 15 decembrie 2013, un număr apreciabil de participanţi din 27 de comune ale judeţului, prin formaţiile care au evoluat pe scena din Piaţa Civică din Vaslui, în faţa Casei de Cultură „C. Tănase”. Parada alaiurilor, însumând 865 de participanţi, a început la orele 10, din parcul Copou urmând traseul tradiţional: str. M. Kogălniceanu – Cinema “Independenţa” – str. Ştefan cel Mare, şi s-a încheiat în Piaţa Civică, unde timp de peste şapte ore s-a desfăşurat festivalul.

            Ca de fiecare dată, în vederea păstrării nealterate a tradiţiilor, cu eventuale sugestii pentru îmbunătăţiri a fost analizată evoluţia formaţiilor participante. În acest sens, un criteriu definitoriu a fost prezenţa specificului local şi perpetuarea neschimbată a obiceiului. Un alt criteriu, la fel de important, a constat în analiza felului de participare a unui grup la festival, determinat de existenţa anumitor elemente esenţiale, precum prezenţa scenică, care implică felul de organizare a grupului, unde prima impresie este dată de costumaţia actanţilor. Astfel, apropierea cât mai strânsă de tradiţie o sugerează măştile şi costumele în care folosirea materialelor tradiţionale (lână, pânză, stofă, piele) trebuie să fie predominantă. Mai cu seamă prezenţa opincilor este indicată, în ideea evidenţierii vechimii obiceiului. În lipsa acestora, încălţămintea trebuie să fie cât mai asemănătoare la toţi participanţii, de formă clasică, de culoare neagră (cizme din piele sau ghete simple). De asemenea, vechii iţari fiind greu de găsit, este de preferat utilizarea unor pantaloni asemănători, din culoarea albă, sau pantaloni simpli, de culoare neagră, în nici un caz trening sau blugi. Prezenţa scenică impune anumite condiţii care nu sunt necesare atunci când alaiul joacă în curtea gospodarului. Personajele trebuie să stea mereu cu faţa la public, folosind cât mai eficient spaţiul scenei.

            Având în vedere aceste criterii, distingem în cadrul vălăretelor („alaiuri de alaiuri”, potrivit expresiei folcloristului Vasile Adăscăliţei) alaiul din Băleşti şi Fâstâci, com. Cozmeşti, pentru măştile şi costumele autentice, precum şi pentru repertoriul fanfarei. De asemenea, vălăretul de la Todireşti a reuşit să îmbine armonios diversele categorii de obiceiuri, cu prezentarea scenică spectaculoasă a caprei pe prăjină (Capra Mare) şi coloritul costumelor. Opincile, iţarii (sau substitut al acestora) şi restul elementelor vestimentare tradiţionale s-au regăsit la participanţii celor două formaţii, alături de care amintim pe cei din la Lipovăţ, Tătărăni şi Vetrişoaia. Vălăretele rămân semnificative pentru judeţul Vaslui, întrunind toate genurile de măşti, moştenite din vechime.

Trebuie menţionată şi prezenţa specificului local al caprei pe prăjină (Capra Mare) de la Bleşca – Ivăneşti, împodobită cu franjuri de hârtie albă, şi cel al caprei de la Buda – Oşeşti, colorată, însă deosebită de cea de la Todireşti. Desigur, originea acestui obicei o regăsim la Rafaila, însă această formaţia din această comună, în lipsa unui director de cămin cultural sau a unei persoane care să suplinească această activitate, nu a mai fost prezentă la festival în ultimii trei ani.

Specific vălăretului de la Lipovăţ remarcăm un element prezent altădată şi în alte sate din această zonă, anume brâurile pline de tălănci şi clopoţei de diferite mărimi, la care se adaugă măştile viu colorate cu coroane din flori. În vălăretul de la Voineşti remarcăm păstrarea unor elemente unice, neregăsite în alte locuri, precum măciucile cu cap de om, urşii din stuf şi păpuşile.

            Toate acestea sunt în măsură să ne arate imposibilitatea unei ierarhizări valorice, specificul local fiind definitoriu, însă o mai bună organizare a unor grupuri, cu jocuri mai bine realizate, cu un repertoriu mai închegat şi renunţarea la anumite materiale moderne în realizarea elementelor de costum ar fi de dorit pentru participările viitoare, din această perspectivă putând fi emise criterii valorice.

            În altă categorie, cea a colindelor laice, cu texte de mare autenticitate care conservă reminiscenţe din ritualul agrar, având tonalităţi muzicale originale, la care s-au adăugat ecouri din melosul bizantin, intră grupurile de la Berezeni, Iveşti şi Pogoneşti. De curând, colindul românesc de ceată bărbătească a fost inclus în patrimoniul UNESCO, de veche moştenire romană, fapt care ne obligă să recomandăm celor trei grupuri, ca începând cu ediţia viitoare să aibă în vedere şi evoluţia unei categorii distincte, fără prezenţa feminină, pentru păstrarea nealterată a tradiţiei. Ne bucură faptul că şi în repertoriul altor formaţii de colindători, unde predomină colindele religioase, precum la Soleşti, se regăsesc elemente din colinde laice străvechi. De asemenea, pentru unele formaţii, din alte comune, recomandăm evitarea participării la festival a corurilor de colinde culte, frumoase ca prestaţie artistică, dar nepotrivite în ansamblul unui festival de obiceiuri tradiţionale.

            În ceea ce priveşte teatrul popular, putem constata dispariţia progresivă, cu fiecare an, a acestui gen folcloric, altădată des întâlnit în judeţul Vaslui. S-au remarcat, în mod plăcut, Jienii de la Tătărăni. Prezenţă scenică deosebită, voci bune, costume îngrijite, opinci şi iţari albi, dar şi măştile cu coarne de bovideu, neamaiîntâlnite în alt loc. Aflaţi în aceeaşi categorie de vârstă cu grupul de la Tătărăni, regăsim Haiducii de la Puşcaşi, remarcaţi pentru câteva voci bune. Remarcăm, de a asemenea, şi participarea formaţiilor similare de teatru popular de la Vultureşti şi Gugeşti-Boţeşti.

Pentru măiestria interpretativă, în cânt şi uret, se cuvin amintiţi: Ioan Dabija din Griviţa (Doina Ciobanului), Daniel – Dumitru Amăriuţei din Rebricea (Urătură), Dan Ailincă din Moara Domnească (Urătură), Ioan Luca din Soleşti (Urătură) şi Ioan Porcaru din Todireşti (Urătură); merită menţionat şi acompaniamentul la fluier, la Capră, al lui Emilian Garoafă din Portari – Zăpodeni. Constatăm la această ediţie reînvierea unui obicei rar, Mocănaşii, al participanţilor din Puieşti.

            Potrivit acestor consideraţii, prestaţia grupurilor a fost stabilită pe mai multe categorii, egale ca valoare a repertoriului tradiţional, dar diferite ca prezenţă scenică, astfel: A. Vălărete; B. Colinde; C. Urătură; D. Teatru popular; E. Voci autentice.

  1. Vălărete (Jocuri de măşti – Capra, Ursul, Moşnegii etc.)
    1. Băleşti şi Fâstâci, com. Cozmeşti şi Todireşti
    2. Bleşca – Ivăneşti, Buda – Oşeşti, Lipovăţ
    3. Voineşti, Doagele – Dragomireşti, Gârceni, Iana, Puşcaşi
  2. B.Colinde

Colinde laice: Berezeni, Iveşti, Pogoneşti

Colinde religioase: Griviţa, Moara Domnească, Soleşti, Vetrişoaia, Bogdăneşti, Văleni.

  1. C.Urătură, Pluguşor

Adulţi: Rebricea, Moara Domnească, Soleşti, Todireşti

Copii: Griviţa, Puieşti

  1. D.Teatru popular
    1. Tătărăni (Jienii)
    2. Gugeşti – Boţeşti (Jienii), Negreşti (Haiducii), Oşeşti (Haiducii), Puşcaşi (Haiducii), Vultureşti (Haiducii)
  2. Voci autentice: Ioan Dabija, Griviţa (Doina Ciobanului), Dan Ailincă, Moara Domnească (Urătură), Daniel – Dumitru Amăriuţei, Rebricea (Urătură), Ioan Luca, Soleşti (Urătură)
  3. Alte formaţii participante: Murgeni (Capră, Urs), Zăpodeni (Capră).

Au fost premiate următoarele formaţii:

Vălărete: Fâstâci-Cozmeşti, Todireşti, Bleşca-Ivăneşti, Buda-Oşeşti, Lipovăţ

Colinde: Berezeni, Iveşti, Pogoneşti

Teatru popular: Tătărăni

Urătură şi voci autentice: Ioan Dabija (Griviţa), Dan Ailincă (Moara Domnescă), Daniel – Dumitru Amăriuţei, (Rebricea), Ioan Luca (Soleşti).

 

Cele mai importante evenimente

  • Bienala Umorului ,,Constantin Tănase” Ediția a XXIV-a, 2 – 9 octombrie 2016 +

    1. Gala teatrelor de comedie Organizată de Centrul Culturii Tradiționale, gala teatrelor de comedie s-a desfășurat la Casa de Cultură Read More
  • Oua incondeiate 2016 +

    Save Read More
  • Ouă încondeiate. Icoane - Ediţia a XI-a, 2014 +

    Desfăşurat în perioada 12-13 aprilie, 2014, de Florii, târgul de ouă încondeiate și icoane s-a desfășurat în foaierul Casei de Read More
  • Târg de ouă încondeiate. Icoane-Ediția XIII-a, 23-24 aprilie, 2016 +

    În zilele de 23 și 24 aprilie, 2016, de Sfântul Gheorghe și de Florii, în Centrul Civic din Vaslui s-a Read More
  • Ouă încondeiate. Icoane - ediția a XIV-a +

    De Florii, în perioada 8-9 aprilie 2017, în Centrul Civic din Vaslui s-a desfășurat cea de-a XIV-a ediție a târgului Read More
  • 1

Populare

  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 8: 16-17 DECEMBRIE 2017
  • APLICAŢII ETNOGRAFICE: Pădureni, 26-28 iunie 2014
  • Concurs de Fotografie ,,Ipostaze etnografice - Datini și obiceiuri de iarnă”
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 1: 3-5 FEBRUARIE 2017
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 2: 10-12 MARTIE 2017
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 3: 5-7 MAI 2017
  • Satul vasluian – tradiție și actualitate Expoziție de fotografie
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 4: 9-11 IUNIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 5: 6-8 IULIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 6: 21-24 SEPTEMBRIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 7: 27-29 OCTOMBRIE 2017

Tema principală a ultimului atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian Tradiție și actualitate”, desfășurat în perioada 16-17 decembrie 2017, a fost dedicată datinilor specifice Crăciunului și Anului Nou. Grupul de fotografi a mers în comuna Cozmești, în satele Bălești (reședința comunei), Cozmești și Fâstâci, cu sprijinul primarului Hristache Sima. Mănăstirea Fâstâci, construită de Mihai vodă Racoviță la 1721, recent restaurată, reprezintă un important monument istoric al județului Vaslui, alături de care se află bisericile de lemn din Bălești și Cozmești. Meșteșugul fierăritului se mai păstrează la Fâstâci, locul unde activează și o fanfară de veche tradiție lăutărească, urmașii robilor mănăstirești.

Read More

Atelier de măşti pentru Anul Nou, costume tradiţionale şi dansuri populare

Păstrarea şi transmiterea tradiţiilor populare a reprezentat tema Aplicaţiilor etnografice: atelier de măşti de Anul Nou, costume tradiţionale şi dansuri populare, desfăşurat în cadrul unuia dintre programele Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui: Coordonarea şi monitorizarea activităţilor căminelor culturale, caselor de cultură şi centrelor culturale.Atelierul s-a desfăşurat în perioada 26-28 iunie 2014, la Centrul Cultural din Pădureni, cu sprijinul Primăriei Comunei Pădureni şi a edilului acesteia, Temistocle Diaconu; responsabil cultural: Andreea Gheorghiu.               

Read More

În perioada 1-23 decembrie 2016, la Vaslui s-a desfășurat Concursul de Fotografie ,,Ipostaze Etnografice – Datini și obiceiuri de iarnă”, ediția I, cu prilejul celei de-a XXXV-a ediții a festivalului ,,Datini și obiceiuri de iarnă”, cu următoarele etape: 1-16 decembrie – înscrierea lucrărilor; 18 decembrie – realizarea fotografiilor în cadrul festivalului; 19-21 decembrie – primirea lucrărilor; 22 decembrie – jurizarea lucrărilor; 23 decembrie – premierea lucrărilor, cu participarea prof. univ. dr. Matei Bejenaru.

Read More

În perioada 3-5 februarie, 2017, s-a desfășurat primul atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 35 de fotografi. Prima zi a fost dedicată aplicațiilor teoretice: compoziție - încadrare - folosirea luminii. În următoarele două zile, sâmbătă și duminică, grupul de fotografi s-a deplasat pe itinerariul: – Tanacu (sat) – Muntenii de Sus (sat și biserica de lemn) – Satu Nou Solești (muzeul etnografic, șezătoare) – Solești (fierărie) – Știoborăni (sat și biserica de lemn) – Miclești (sat) – Mănăstirea Movila lui Burcel. Fiecare participant și-a selectat până în 20 de fotografii pe care le-a postat pe facebook, atât în grupul Pe coclauri vasluiene, cât și în Centrul Culturii Tradiționale Vaslui, însumând peste 520 de imagini.

Read More

 

În perioada 10-12 martie, 2017, s-a desfășurat cel de-al doilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 40 de fotografi.

Read More

În perioada 5-7 mai, 2017, s-a desfășurat al treilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 37 de fotografi.

Read More

Proiectul ,,Satul vasluian - tradiție și actualitate, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, a continuat cu cea de-a treia expoziție de fotografie, în perioada 12 iulie - 2 septembrie, 2018, la Palatul Culturii din Iași, în sălile Muzeului Etnografic al Moldovei. Vernisajele expozițiilor precedente, din 15 ianuarie și 31 martie, 2018, au avut loc la Vaslui, cu fotografii din atelierele primei jumătăți a anului 2017. Expoziția de la Iași reprezintă a sinteză a tuturor atelierelor, din 2017 și 2018.

Realizate de fotografi vasluieni în cadrul atelierelor coordonate de Sorin Onișor, în cursul anului 2017, și continuate în acest an, independent, fiind străbătute 40 de comune ale județului, cu satele componente, de către un grup de 35 de fotografi, lucrările surprind, în 68 de instantanee fotografice, oameni și locuri, meșteșuguri și obiceiuri de ieri și de azi, din satele vasluiene.

 

Read More

Al patrulea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian - Tradiție și actualitate s-a desfășurat perioada 9-11 iunie 2017, cu participarea a 20 de fotografi, în comunele Zăpodeni (cu Telejna, Butucăria și Uncești), unde au fost vizitate case vechi (două case din lemn, din Zăpodeni, se află la muzeele în aer liber de la București și Golești-Argeș), beciuri de piatră, biserica de lemn, conacul Lambrino, meșteri dogari, fierari, cojocari, stână; Vulturești (cu Buhăiești), unde se remarcă muzeul școlii înființat de profesorul universitar Mircea Ciubotaru, și biserica de lemn din Buhăiești; Lipovăț (cu Chițoc și Căpușneni), cu case împodobite cu broderii din lemn, beciuri de piatră, biserica de lemn, meșteri lemnari și fierari, prisacă; Costești (cu Chițcani și Pârvești), cu mănăstirea de lemn de la Pârvești și Podul Doamnei (monument istoric).

Read More

Cel de-al cincilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian - Tradiție și actualitate s-a desfășurat în perioada 6-8 iulie 2017, cu participarea a 18 de fotografi, în zona orașului Murgeni, obiectivul principal fiind Valea Prutului, cu satul și lacul Cârja. Dintre obiectivele urmărite: case vechi acoperite cu stuf, vechea biserică construită din paiantă (lemn și lut), printre puținele de acest fel din județul Vaslui, meșteri fierari, dar, mai cu seamă, pescuitul și peisajul specific văii Prutului.

Read More

Tema principală a celui de-al șaselea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian Tradiție și actualitate”, desfășurat pe teren în perioada 21-24 septembrie 2017, a fost dedicată culesului viilor din podgoria Hușilor, alături de obiectivele obișnuite: meșteri fierari și lemnari, arhitectura țărănească ș.a. Cercetarea etnografică s-a desfășurat în comuna Bunești-Averești, cu sprijinul primarului Vasile Tărăgan, în satele Averești, Roșiori, Bunești și Tăbălăiești, fiind vizată Crama Averești, cu conacul, vechiul beci din secolul al XIX-lea și moara de la 1910, care au aparținut familiei proprietarului Ștefan Negruzzi.

Read More

Atelierul de fotografie din cadrul proiectului “Satul vasluian – tradiție și actualitate”, din perioada 27-29 octombrie 2017, s-a desfășurat în comuna Hoceni (în satele Hoceni, Șișcani, Tomșa, Oțeleni și Barboși), situată în arealul văii Elanului, în fostul ținut Fălciu, în comuna Dumești (în satele Dumești, Dumeștii Vechi și Schinetea), aflată pe cursul superior al râului Bârlad, precum și în satul Țibăneștii Buhlii, cea mai veche localitate din județul Vaslui, atestată documentar la 1399, din comuna Băcești.

Read More