Datini și obiceiuri de iarnă – XXXV

Festivalul vasluian dedicat tradițiilor de Anul Nou, Datini și obiceiuri de iarnă, a ajuns la ediția a XXXV-a. Primii zece ani de activitate s-au derulat până în 1989, perioadă în care manifestarea era, în mod declarativ, „integrată Festivalului Național «Cântarea României» și suitei de manifestări consacrate celei de-a 35-a aniversări a Republicii” (în 1982). Umbrela ideologică a epocii era obligatorie pentru justificarea oricărei manifestări culturale, de la festival folcloric până la simpozion științific. Vigilența cenzurii s-a făcut simțită, activiștii culturali sugerând „corecturi”, atât în textele repertoriilor alaiurilor de Anul Nou cât și în costumația acestora, după cum am arătat recent (vezi Lucian-Valeriu Lefter, Purificarea ideologică a folclorului prin cenzură, în „Prutul”, s.n., IV(XIII), nr. 1(53), 2014, p. 133-136, informații redate în prefața la: Vasile Adăscăliței, Teatrul popular de Anul Nou în Moldova, Iași, 2015, p. 12-14). În acest sens, în presa vremii se sugera instructorilor formațiilor să „manifeste o mai mare grijă la alegerea repertoriului”, altfel spus să procedeze la estetizarea performării obiceiurilor de Anul Nou mergând până la limita denaturării. Loveau în esența acestor tradiții performate în intervalul sacru de 12 zile, între Crăciun și Bobotează, în reprezentarea lumii întoarse pe dos, căzută în haos, cu chipuri și măști monstruoase, moșnegi și babe, „țigani” și „jidani” cu veșminte cât mai uzate, personaje care aminteau de lumea strămoșilor, a morților reveniți printre vii numai în această perioadă sacră de reînnoire periodică a anului. Toate acestea amintesc de străvechile ritualuri care aveau rolul de a restabili cumpăna firească a lucrurilor într-un Nou An.

            Cercetând presa vremii, singurul cotidian care apărea la Vaslui, „Vremea Nouă”, aflăm că „Festivalul obiceiurilor de iarnă” a fost „inaugurat” în ultima zi de duminică a anului 1980, pe 28 decembrie. Comitetul județean de cultură și educație socialistă împreună cu Centrul de îndrumare a creației populare organizau „tradiționalul” festival al obiceiurilor de iarnă la prima sa ediție! Au participat 18 formații din comunele județului Vaslui, fiind acordate chiar și distincții: Premiul I – Vălăretele din Mânjești – Muntenii de Jos și din Voinești; Premiul al II-lea – colindătorii din Fălciu și din Ivești; Premiul al III-lea – Jienii din Vutcani și Damele din Viținari – Bogdănești; Mențiuni – Rândurile din Muntenii de Sus, Globul din Mălușteni, Alaiul de Anul Nou din Văleni, Capra din Buda – Oșești, Jienii din Corbu – Lipovăț, Jienii din Buhăiești – Vulturești, Jienii de la fosta fabrică I.E.A.P.M Bârlad și Calul din Puiești, precum și formații din Duda-Epureni, Iana, Perieni și Rebricea. Parada alaiurilor a urmat traseul Școala generală nr. 5 – Stadion, spectacolul-concurs desfășurându-se în Sala sporturilor.

            Ediția a II-a avut loc în ziua de 28 decembrie, 1981, fiind interjudețeană. Alături de formațiile din Băcești, Dobârceni (Vălăret), Vutcani (Jienii), Voinești (Vălăret), Oșești (Capra) Rafaila (Capra), Duda-Epureni, Bogdănești, Negrești, Draxeni – Rebricea, Pochidia, Buhăiești – Vulturești (Jienii), Murgeni (Jienii), Tătărăni (Jienii), Odaia Bursucani – Grivița (Sitarii), Țuțcani – Mălușteni, Dodești (Mocănașii), Ivești (colinde), Fălciu (colinde), Gușiței – D. Cantemir (colinde), participând formațiile din Costești – Iași (Cerbul), Știubeieni – Botoșani și Vrancea. Existau criterii care trebuiau respectate de către participanți, care trebuiau să fie mesagerii artei folclorice autentice, adică „nesupusă stilizărilor poluante până la denaturare – din care se fac vinovate uneori și mijloacele audio-vizuale, dar și unele instituții profesioniste cu firmă folclorică – nesupusă nici exacerbării elementelor neesențiale, datorate adesea ingerințelor unor elemente alogene”, scria, atunci, profesorul Dan Ravaru, inițiator al acestui festival.

            Dacă în 1982 Datinile și obiceiurile de iarnă s-au desfășurat a doua zi de Crăciun, în anul următor festivalul a avut loc mai devreme, ediția a IV-a fiind pe 18 decembrie, în Sala sporturilor. Alături de formațiile din județ, unele aflate la prima participare, precum Dragomirești, Boțești și Banca, au participat și alaiuri din alte județe: Iași, Botoșani și Galați. Juriul a fost condus de folcloristul Vasile Adăscăliței, conferențiar universitar, marele premiu fiind câștigat de ansamblul „Firicelul” de Întreprinderea textilă din Botoșani.

            La festivalul din 1984 au participat 21 de formații din județul Vaslui, fiind acordate distincții: premiul special – alaiul Rândurilor din Buda-Oșești – Vaslui; premiul Comitetului județean de cultură – Colindătorii din Grivița - Ialomița; premiul Centrului de îndrumare – Banta lui Bujor din Hăndrești-Oțeleni – Iași; premiul Muzeului județean – Capra din Fâstâci – Vaslui; premiul ziarului „Vremea nouă” – Capra Mare din Doagele-Dragomirești – Vaslui; premiul pentru autenticitate – Colindătorii din Berezeni; premiul pentru cea mai frumoasă costumație – Vălăretul din Dobârceni-Muntenii de Jos – Vaslui; premiul pentru virtuozitate coregrafică – damele din Bogdănești. S-au acordat și trei mențiuni: Ursarul din Rândurile de la Todirești; Colindătoarele din Fălciu și Capra de la Ivănești.

            Ediția a VI-a a avut loc pe 29 decembrie 1985, pe scena Casei Artelor, cu participarea a 20 de formații, respectiv 500 de interpreți. În 1986, desfășurat pe 28 decembrie, sub deviza „Obiceiul moldovean / De pe plaiul vasluian”, festivalul a fost deschis de parada formațiilor, însă „substanțial subțiată de frigul pătrunzător al iernii”. Au participat, alături de cele cunoscute, formații noi: Ursul din Băcani, Jienii din Roșiești, Haiducii, Capra și Căluțul din Zorleni, Rândurile din Ferești, Capra din Armășoaia-Pungești, Turca din Brăhășoaia-Ștefan cel Mare.

            În anul 1987 Datinile și obiceiurile de iarnă au lipsit din Vaslui. În schimb, festivalul a fost organizat la începutul anului 1988, la 10 ianuarie, pe scena Casei de cultură a sindicatelor, aceasta fiind ediția a VIII-a. S-au remarcat: Vălăretele de la Voinești și Dobârceni, Caprele de la Fâstâci și Ivănești, trupele de Haiduci de la Vutcani și Vulturești, precum și colindătorii de la Berezeni și Fălciu și alții. Și următoarea ediție s-a desfășurat la începutul anului, la 8 ianuarie 1989, fără parada tradițională a formațiilor; a fost prefațată însă, în ziua de 7 ianuarie, cu un simpozion la Muzeul Județean consacrat tradițiilor de Anul Nou, cu comunicări precum: Însemnări privind obiceiurile de Anul Nou din Vutcani, O piesă de rezistență în spectacolul de Anul Nou: Haiducii, Colindul laic în Moldova etc.

            În 1990, din motive lesne de înțeles, festivalul obiceiurilor de Anul Nou nu a mai fost organizat. S-a reluat manifestarea la începutul anului 1991, cu ediția a X-a, desfășurată pe 6 ianuarie. Au participat aproape 40 de formații, dintre care unele din afara județului Vaslui: Borșa-Maramureș, Poieni-Cluj, precum și din Tănătani-Căușeni, Republica Moldova, într-un spectacol care a durat 8 ore. La sfârșitul aceluiași an, pe 29 decembrie, a avut loc încă o ediție a festivalului, ce-a de-a XI-a, cu participanți numai din județul Vaslui, din aproape 40 de comune. Au fost acordate disctinții: Premii speciale Societății cultarale „Ion Creangă” din Pâhna-Oltenești și Căminului cultural din Perieni; Premiul I Colindătorilor din Berezeni, Jienilor din Buhăiești și Puiești, Vălăretelor din Dobârceni și din Todirești; Premiul al II-lea Rândurilor din Buda-Oșești, Vălăretului din Poienești, Jienilor din Tătărăni și Colindătorilor copii din Berezeni; Premiul al III-lea Caprei mari din Fâstâci, Haiducilor din Bleșca-Ivănești, Colidătoarei din Pâhna-Oltenești; Premii pentru interpretare Jianului din Buhăiești, Țigăncilor din Broșteni-Ivănești, Sultaninei din Puiești, Ursului și ursarilor din Todirești.

În ultimele două decenii, a devenit o tradiție organizarea festivalului datinilor de Crăciun și Anul Nou în duminica de dinaintea Crăciunului sau de la jumătatea lunii decembrie; de exemplu: în 2009 – 20 decembrie, în 2010 – 19 decembrie, în 2011 – 18 decembrie, în 2012 – 23 decembrie, în 2013 – 15 decembrie, în 2014 – 21 decembrie, în 2015 – 20 decembrie. Întotdeauna festivalul s-a desfășurat la Vaslui, cu parada sau alaiul formațiilor pe traseul Parcul Copou – Str. M. Kogălniceanu – Str. N. Iorga – Str. Victoriei – Str. Ștefan cel Mare – Centrul Civic, cu notabila excepție a ediției a XXX-a, din 18 decembrie 2011, când a avut loc la Bârlad.

Participanții la festival provin din aproximativ 30 de comune ale județului, însumând între 800 și 1000 de persoane, precum: 2013 – 865 persoane din 27 de comune; 2014 – 920 de persoane din 30 de comune; 2015 – 1000 persoane din 28 de comune. În general, festivalul începe la orele 10 (parada), continuă cu spectacolul (la orele 11) și durează până la 8 ore, în funcție de numărul participanților.

O analiză a acestui festival pentru ultimii ani, așază prestația formațiilor pe mai multe categorii: A. Vălărete (alaiuri cu jocuri de măști – capre, capre înalte (pe prăjini), urși, moșnegi, babe, țigani, țigănci, arnăuți, harapi, urători etc. – care cuprind până la 80 de participanți) – Todirești, Rafaila, Cozmești (Bălești și Fâstâci), Bleşca – Ivăneşti, Buda – Oşeşti, Lipovăţ, Voineşti, Doagele – Dragomireşti, Gârceni, Codăești, Iana, Murgeni, Poienești, Puşcaşi, Puiești; B. Colinde – se remarcă grupurile de bărbați, cu așa zisele colinde „laice” de la Berezeni, Iveşti și Pogoneşti, care aparțin categoriei „Colindatului în ceată bărbătească”, specific României și Republicii Moldova, inclus, în 2013, în patrimoniul imaterial UNESCO; apoi, participă grupuri mixte de colindători de la Griviţa, Moara Domnească, Iana, Bogdănești, Puiești, Soleşti, Vetrişoaia, Văleni; C. Urătură (sau plugușorul) – între urători s-au remarcat cei din formațiile de la Todirești, Rebricea, Moara Domnească, Soleşti, Todireşti, Zăpodeni; D. Teatru popular – pe cale de dispariție, teatrul popular haiducesc mai este perfomat de formațiile de Haiduci sau Jieni (de până la 12 interpreți) de la Tătărăni (unici prin măștile cu coarne), Gugeşti – Boţeşti, Negreşti, Oşeşti, Puşcaşi, Vultureşti, Zăpodeni, Zorleni.